joburi-entry-level

 

joburi-incepatori

Pentru a reuşi să obții jobul visat, e nevoie să parcurgi două etape: identificarea posibilelor locuri de muncă şi pregătirea pentru interviul de angajare. Ambele presupun cercetare, informare, mediul online fiind esențial. Piața muncii dispune de canale diverse de promovare a pozițiilor disponibile, dinamica acesteia fiind din ce în ce mai favorabilă începătorilor.

 

Angajatorii caută tineri

Companiile de recrutare  primesc foarte multe aplicaţii de la studenţi şi proaspăt absolvenţi în momentul în care lansează anunţuri de angajare entry-level. Şi angajatorii îşi doresc tineri lipsiţi de experienţă pentru că aceştia oferă o perspectivă nouă şi pot fi şlefuiţi  conform unei viziuni proprii unui anumit brand. Astfel, conform informaţiilor relevate pe un site cofinanţat prin fonduri europene, dedicat studenţilor care vor să muncească, ponderea domeniilor de activitate orientate spre entry-level arată promiţător (marketing:53,7%; administrativ: 50,3%; BPO: 47, 5%; vânzări:43%; IT Telecom:28,65 %; Inginerie:23,7%).

 

În plus, într-o situaţie concretă în care o poziţie devine vacantă şi nevoia de un înlocuitor este o urgenţă, cei de la resurse umane pot recomanda pe cineva fără experienţă (au foarte multe opţiuni imediate). Aceşti neiniţiaţi pe piaţa muncii se pot dovedi o investiţie ofertantă pe viitor. Învăţăceii nu-şi uită niciodată mentorii. Experienţa câştigată se poate transforma într-un ulterior parteneriat de succes alături de cei care le-au oferit şansa de a-şi cultiva potenţialul.

 

Începătorii au calități care se dezvoltă

Tinerii au motive plauzibile să îşi dorească să lucreze în timpul facultăţii. Un job part time poate însemna o sursă de autofinanţare, chiar dacă poziţiile pentru juniori sunt răsplătite  modest, după primul an câştigurile se îmbunătăţesc considerabil. În plus, îşi pot dezvolta anumite pasiuni dacă aleg să lucreze ca freelanceri. Iar cerinţele din anumite domenii au un număr de abilităţi cheie accesibile acestora, aşa cum se poate observa cercetând anunțurile de pe diverse site-uri de recrutare.

În domeniul vânzărilor sau în cadrul departamentelor de call-center, de exemplu, se pune accent pe cunoaşterea limbii engleze la nivel avansat şi a unei alte limbi străine de ‘’nişă’’. La nivel de IT (unde cererea pe piaţa muncii e în creştere), ca să începi, ai nevoie de talent, rezultate și ceva cunoştinţe de bază. Contractul temporar de muncă e un instrument util în acest caz.

 

Modalităţi de găsire a joburilor

Există două surse importante de identificare a unui job sau internship (plătit sau nu). Diverse asociaţii, agenţiile de recrutare, branduri celebre organizează evenimente şi proiecte dedicate dezvoltării carierei, târguri de joburi. De exemplu, Asociaţia Alumni a Universităţii din Bucureşti (foştii studenţi) creează oportunităţi profesionale pentru studenţii noi.

Mediul online are un impact imens în găsirea unui loc de muncă prin intermediul anunţurilor difuzate pe reţelele sociale (Facebook), site-urile specializate sau cele ale facultăţilor, grupurile de networking (LinkedIn).

 

Autopromovare şi interviul de angajare

Următorul pas decisiv în obţinerea unui job este participarea la un interviu de angajare. Ceea ce înseamnă să fii selecţionat pe baza unui CV model şi a unei prezenţe consistente în spaţiul online. Cartea de vizită adăugată profilului de pe LinkdIn a unui freelancer (chiar dacă nu are un portofoliu), este modalitatea perfectă de a-ţi face reclamă. Notează-ţi   adresele din media virtuală şi vei începe construcţia propriului brand.

 

Reuşita la interviul de angajare e certa. Nu trebuie decât să fii tu însuţi. Și sigur pe cercetarea realizata, de exemplu, când ai citit cu atenție descrierea jobului din anunt și ai vizitat cel puțin site-ul companiei pentru care urmează să lucrezi. Vei afla că pregătirea pentru interviu are un scop mai practic decât ai fi crezut. Vei ști deja foarte multe despre persoana/persoanele cu care vei vorbi în funcţie de natura interviului.

 

Îmbracă-te adecvat, nu întârzia, exersează în faţa oglinzii, pune întrebări intervievatorilor care să-ţi demonstreze interesul şi înţelegerea domeniului. Toate acestea sunt menite a-ţi evidenţia capacitatea de a relaţiona la nivel comportamental. Chiar şi întrebările ciudate şi ’’tricky’’: ’’Descrie culoarea x unei persoane nevăzătoare’’, nu au un răspuns ’’corect’’ sau ’’incorect’’. Poţi fi cât de realist sau poetic vrei: ’’Imaginează-ţi că mângâi un pui de raţă într-o zi cu soare, ăsta-i galbenul’’.

 

Contează cum comunici respectivul conţinut prin toate mijloacele de expresie (verbal-tonul vocii, limbaj corporal-expresia feţei). Încrederea în capacitatea proprie de a te autodezvolta şi autocontrolul sunt cele pe care angajatorul le caută.